De la normativele în construcții, la restricțiile de mobilitate și noile roluri diplomatice în cadrul administrațiilor locale – politica climatică este din ce în ce mai prezentă la nivel local printr-o gamă tot mai largă de instrumente legislative și instituționale.

Orașe precum Sydney, Boston, New York, Paris, Miami adoptă strategii specifice care răspund provocărilor de mediu actuale. Aceste inițiative variază: de la cerințe pentru surse sustenabile de energie electrică și zero emisii, la măsuri de control al traficului rutier pentru a reduce nivelul de utilizare a vehiculelor private, și alte forme emergente de diplomație urbană, pentru a răspunde încălzirii globale și distrugerii biodiversității.

Astfel de abordări ilustrează modul în care gestionarea teritorială evoluează ca răspuns la criza climatică accelerată și modul în care administrațiile locale experimentează prin reglementări și colaborări, pentru a face față provocărilor globale, dar în același timp profund specifice locului.

Efortul de a reduce a impactul noilor construcții

În contextul actual, industria construcțiilor generează aproape 40% din emisiile globale de carbon. Cu toate acestea, definițiile sustenabilității includ factori ce implică și abordarea deficitului de locuințe, spații recreative și spații publice, vizând sustenabilitatea socială prin arhitectură și design urban. Administrațiile locale recurg la instrumente de reglementare pentru aprobarea noilor construcții. În orașul Sydney, noile clădiri rezidențiale, clădirile comerciale de dimensiuni medii și mari, hotelurile și clădirile de apartamente cu servicii vor trebui să funcționeze integral utilizând electricitate sustenabilă începând cu 1 ianuarie 2027. Aceasta înseamnă o tranziție de la gaz la alte surse de electricitate. Spațiile dedicate alimentației vor avea în continuare permisiunea de a utiliza gaz, cu condiția să existe posibilitatea de trecere alte surse în viitor.

Administrația orașului Boston a aprobat, de asemenea, un amendament ce impune ca majoritatea clădirilor noi mari să aibă emisii nete zero de carbon, chiar din ziua de deschidere. Este un standard pentru noile proiecte propuse după data de 1 iulie 2025, care includ 15 unități sau mai multe, au o suprafață de cel puțin 20.000 mp sau care adaugă 50.000 mp sau mai mult la clădiri existente. De asemenea, se pune accent pe încorporarea surselor de energie regenerabilă. Politica adoptă o „abordare treptată” pentru spitale, fabrici și laboratoare. Potrivit administrației orașului, în Boston, mediul construit produce aproape 71% din emisiile de carbon, iar prin ajustarea cerințelor de performanță operațională pentru noile clădiri, orașul ar putea accelera progresul către obiectivul său de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

Mobilitate urbană și sustenabilitate

Mult așteptata politică de tarifare a vehiculelor în orașul New York a intrat în vigoare în ianuarie 2025, având ca scop promovarea utilizării transportului public, reducerea traficului și a poluării mediului. Politica de tarifare constă într-un sistem de taxe pentru vehiculele ce intră în zona centrală de afaceri din Manhattan. Taxele, ce variază în funcție de tipul de vehicul și de ora zilei, vizează reducerea ambuteiajelor, dar și a emisiilor, veniturile fiind direcționate pentru dezvoltarea transportului public. Deși politica dată este în vigoare de aproximativ un an, a fost în mod repetat pusă sub semnul întrebării și contestată în cadrul procedurilor legislative, demonstrând că elaborarea politicilor nu garantează neapărat o schimbare durabilă. Totuși, se observă un impact pozitiv asupra sistemului de transport public, inclusiv pentru taxiuri și autobuze private.

Un alt oraș ce marchează succese pentru politicile sale de control al traficului auto este Parisul. Primul plan pentru Zona de Trafic Restricționat datează din mai 2021, dar a fost implementat oficial în noiembrie 2024, înainte de Jocurile Olimpice. Restricția interzice mașinilor private să intre în patru arondismente centrale dacă destinația lor finală se află în afara zonei, ce are o suprafață de cinci kilometri pătrați. Până în prezent, similare cu rezultatele din New York, măsura pare să fi redus aglomerația. Cu toate acestea, în septembrie, biroul primarului a decis să extindă faza de tranziție a programului până în 2026, până a începe să emită amenzi. În pofida beneficiilor pentru sistemele de transport electric, politica interzice trotinetele electrice private. Parisul a interzis deja trotinetele electrice publice închiriate încă în septembrie 2023, după un referendum în care majoritatea alegătorilor au susținut interdicția în urma îngrijorărilor legate de siguranță și dezorganizare a traficului rutier.

Diplomație urbană în managementul terenurilor

Primul director responsabil pe încălzire a fost numit în comitatul Miami-Dade din Florida, în 2021. Această noutate a inspirat și alte orașe din Statele Unite, Europa, America Latină, Africa și Australia. Acest rol se axează pe dezvoltarea strategiilor de reziliență față de încălzirea globală în cadrul administrațiilor locale și pe coordonarea eforturilor, la nivel de oraș, între entitățile publice și private. Scopul este de a aborda creșterea temperaturilor ca pe o provocare existentă, nu doar ca pe o situație temporară de criză, cu accent pe acțiuni colective.

În această ordine de idei, în America Latină, aproximativ 180 de administrații locale din 17 țări sunt reprezentate în „La Red de BiodiverCiudades” (Rețeaua BiodiverCities), promovată de CAF, Banca de Dezvoltare a Americii Latine și Caraibe, în parteneriat cu Institutul de Cercetare a Resursei Biologice Alexander von Humboldt și Programul Națiunilor Unite pentru Așezările Umane (UN-Habitat). Alianța constă într-un angajament de a colabora la transformarea orașelor prin natură, încorporând biodiversitatea în planificarea și managementul urban ca fundament pentru dezvoltarea socio-economică și îmbunătățirea calității vieții. Din 2021, au avut loc nouă întâlniri între entitățile participante, inclusiv eforturi de facilitare a accesului la instruire, asistență tehnică și sprijin financiar pentru dezvoltarea proiectelor.